Cand terasa la Cantine de Nicolai devine loc de joaca

Bonjour les filles! Sunt usor sentimentala azi. 🙂 Am lipsit doar zece zile de acasa, dar cand m-am intors de la Paris, am constatat ca Ilona mea s-a schimbat. La varsta ei, copiii cresc extrem de repede, iar eu m-am obisnuit sa nu ratez niciun moment important din evolutia ei. Tocmai de aceea, incerc pe cat posibil sa petrec cat mai mult timp cu ea si cu Iancu. Timpul nu se mai intoarce si nu vom mai avea niciodata ocazia sa ne bucuram de primii pasi, de primele cuvinte, de primul Te iubesc al copiilor nostri. Si va incurajez sa stati cat mai mult in preajma lor. Pentru ca asa cum mi-a spus Ilona, indiferent de cate jucarii i-am adus, nu avea nevoie de nimic altceva decat de mine.

Sambata in care am revenit acasa, m-a lasat sa ma odihnesc, insa duminica, m-a dus sa imi arate locul ei secret unde a baut ceai la ora cinci cu Nicolai cat am fost eu plecata. Aveau un nou joc, iar eu imi doream sa fac parte din el cat mai curand. Mi-au trecut prin cap multe variante, insa nu m-am gandit ca ar putea fi terasa de la La Cantine de Nicolai. Ce-i drept, cat a fost Ilona in vacanta, eu si sotul meu ne-am dat toata silinta sa transformam terasa de la restaurant intr-un loc intim si extrem de placut. Am montat luminite, am dat decorului unui aer cat mai chic si pentru un plus de veselie, am adus multe plante. Seara, cand capata un aer extrem de romantic datorita lumanarilor, si mie imi place sa zabovesc pana tarziu cu oaspetii nostri. Ilona a descoperit terasa reamenajata dupa plecarea mea si i-a placut la nebunie.

Shooting-ul de azi l-am facut pe terasa pentru a ne bucura de zilele calduroase de toamna. Si ceea ce m-a distrat foarte tare a fost ca Ilona a insistat ca palaria ei si rochia nu sunt potrivite pentru a bea un ceai, si ca in aceste conditii, ar opta mai degraba, pentru o ile flottante. Nu stiu daca in lipsa mea, s-a folosit de aceste argumente pentru a-l indupleca si pe tatal ei. Parea ca a exersat si mai inainte. 🙂